Tutunul și riscurile fumatului

Tutunul și riscurile fumatului

În ultimii zeci de ani, tutunul nu mai este considerat un produs care dăunează sănătăţii, ci ca un produs care curmă viaţa: practic, peste 1,2 milioane de locuitori din zona europeană mor anual de boli legate de tabagism.

La a 23-a sesiune a Centrului Naţional al profesiunilor de sănătate din 14.02.2002, preşedintele Franţei Jacques Chirac afirma în discursul său: „…O ţigaretă fumată înseamnă 11 minute de speranţă de viaţă mai puţin. Aceasta dă de gândit…”. Fumătorii se îmbolnăvesc de 3,5 ori mai des decât nefumătorii. Tabagismul este principala cauză a deceselor premature şi evitabile. La Londra, în 1994, în studiul Acţiunea poluanţilor asupra vieţii”, se afirmă că: …Tutunul este singurul produs de larg consum care vă poate omorî dacă îl folosiţi aşa cum doreşte fabricantul…”. Jumătate din fumători mor datorită tabagismului lor, un sfert dintre ei mor prematur, între 35-69 de ani. În unele ţări, mortalitatea datorată tutunului eclipsează complet numărul de decese imputabile altor factori exteriori ca alcoolul, sinuciderile şi accidentele rutiere. Mortalitatea crescută a fumătorilor depinde de numărul de ţigarete fumate, de vârsta la care începe fumatul şi de volumul fumului inhalat. Dacă riscul de deces este 1 la un nefumător, riscul poate fi multiplicat cu 3 la marii fumători”.

O statistică a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că tabagismul seceră în fiecare oră 560 de vieţi omeneşti în lume, 134.000 de vieţi pe zi, sau 4,9 milioane pe an; această gravă epidemie atinge toate ţările fără excepţie. Un nou fumător din doi va muri de o boală legată de tabagism (statistica datează din 21.10.2002).

Medicul japonez Yu Hirayama afirmă că „… viaţa începe să se consume de când aprinzi o ţigaretă…”. În Canada, un deces din şase este imputat tabagismului, înregistrându-se în 1995 – 34.728 decese. În anii 1995-1996 au fost atribuite tabagismului 191.922 de internări în spital, reprezentând 7,6% din totalul spitalizărilor înregistrate.

 

Tutunul este un drog:

Ca orice drog, dă dependenţă. În 1990 se înregistrau în SUA cei mai mulţi dependenţi de tutun, în comparaţie cu alte droguri:

DROGUL Consumatori, în milioane
Tutun 125.000.000
Alcool 100.000.000
Cocaină 15.000.000
Marijuana 5.000.000
Tranchilizante 3.000.000
Sedative 2.000.000

 

În Elveţia, peste 10.000 de persoane mor anual din cauza tutunului, aproape o şesime din mortalitatea totală, cifra fiind de 20 de ori mai mare decât cea a decedaţilor din cauza drogurilor ilegale.

În Franţa, tutunul este principala cauză de moarte nenaturală şi evitabilă:

Cauza morţii Număr de decese anual
Toxicomanie 500
SIDA 2.800
Alcoolism 40.000
Tabagism 60.000

 

În Belgia care are numai 28% (2.500.000) fumători, cauzele deceselor sunt următoarele:

Cauza decesului Numărul de decese anual
Moarte violentă 1.482
Accidente rutiere 1.483
Sinucideri 2.003
* Boli respiratorii * 10.770
* Cancer * 27.806
* Boli cardiovasculare * 39.172
   * Total boli în legătură cu tabagismul * 77.748

 

Academia regală de medicină din Belgia semnalează în raportul său din anul 1966 că 20.000 dintre morţi au avut o cauză direct imputabilă fumatului. Cifra este mult subestimată, fapt ce o face incontestabilă. Din cei 20.000 de morţi, 4.000 nu au fost fumători, dar moartea a fost cauzată de tabagismul involuntar (fumatul pasiv).

„Fumatul nu reduce numai speranţa de viaţă ci şi calitatea vieţii”.

La efectele tutunului măsurate în morbiditate, în ani de viaţă pierduţi, trebuie adăugată şi incapacitatea de muncă, suferinţa, dependenţa şi slaba calitate a vieţii. Acestea ar merita să fie studiate şi în ţara noastră.

Principalele organe atinse de constituenţii fumului de tutun:

  • Aparatul respirator
  • Aparatul cardio-vascular şi sângele
  • Sfera O.R.L.
  • Aparatul uro-genital
  • Creierul şi sistemul nervos
  • Pielea
  • Tubul digestiv

Aparatele si sistemele organismului uman sunt supuse acţiunii nocive a constituenţilor fumului de tutun, cu apariţia unor efecte negative de scurtă durată dar şi cu efecte tardive, concretizate prin boli şi suferinţe care apar târziu, în timp.

Efecte negative de scurtă durată:

  • creşterea ritmului inimii, în medie cu 20-30 de bătăi pe minut, la fumători faţă de nefumători;
  • creşterea tensiunii arteriale;
  • lezarea mucoaselor buzelor, limbii şi a palatului moale (cerul gurii) cu modificarea în consecinţă a gustului mâncării, favorizând în acelaşi timp apariţia infecţiilor cavităţii bucale;
  • îngălbenirea dinţilor;
  • iritarea mucoasei naso-faringiene, cu diminuarea sau modificarea selectivă a mirosului;
  • iritarea laringelui şi apariţia tusei;
  • reducerea rezistenţei la infecţii respiratorii;
  • creşterea sensibilităţii la boală;
  • iritarea ochilor;
  • apariţia prematură a ridurilor faciale.

Efecte negative pe termen lung, concretizate în principalele boli legate direct de tabagism:

  • cancer pulmonar
  • cancerul laringelui
  • cancerul limbii
  • cancerul gâtului
  • cancerul pancreasului
  • cancer de esofag
  • cancer gastric
  • cancer renal
  • cancer vezical
  • cancer de sân
  • cancer de prostată
  • cancer de colon
  • cancerul de col uterin
  • leucemie
  • fragilitate imunitară
  • gingivită
  • ulcer al gurii
  • laringită
  • faringită
  • esofagită
  • distrugerea enzimelor digestive
  • hiperaciditate stomacală
  • gastrită
  • ulcer stomacal
  • ulcer duodenal
  • puls accelerat
  • aritmie cardiacă
  • hipertensiune arterială
  • proastă circulaţie sanguină
  • criză cardiacă
  • angină pectorală
  • arterite
  • flebite
  • embolie pulmonară sau cerebrală (efect secundar al flebitei)
  • cangrenă
  • alergii respiratorii
  • astmă
  • sinuzită
  • reducerea capacităţii respiratorii
  • tuse
  • pneumonie
  • bronşită cronică
  • stomatită, şi încă multe alte boli şi suferinţe, datorate în mare parte plăcerii de a fuma.

Îmi propun ca, în materialele următoare să abordez şi alte aspecte negative ale fumului de ţigaretă asupra omului fumător dar şi asupra omului nefumător, „obligat” să convieţuiască cu fumătorul, în familie, la serviciu, în diverse instituţii, pe stradă etc., cu alte cuvinte – în societate.Dumitru-Nastasa-150x150

Dumitru Nastasă – farmacist primar de farmacie generală şi toxicologie sanitară

 

 

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata.