Reciclați, Recuperați, Refolosiți! Regula celor 3 R este din nou de actualitate!

Reciclați, Recuperați, Refolosiți! Regula celor 3 R este din nou de actualitate!

Energia electrică

Preţul pe care-l plătim pentru energie nu reflectă întotdeauna adevăratul cost al producerii, epuizarea surselor naturale (petrolul, gazele naturale, cărbunele) şi nici pericolul pe care-l implică folosirea acestora.

Materiale asemenea sticlei, a oţelului şi a aluminiului necesită o mare cantitate de energie pentru a fi prelucrate. Dar dacă sunt colectate după ce sunt folosite şi mai apoi reciclate, aceasta va reduce semnificativ  consumul de energie. De exemplu, reciclarea unei cutii de aluminiu poate economisi 95 % din energia folosită la producerea iniţială a produsului. Nu toate materialele reciclate economisesc energie; reciclarea materiilor organice (resturi de mâncare, frunzele căzute toamna) duce la reducerea folosirii gazului metan.

Toată lumea poate face ceva pentru economisirea energiei şi a altor resurse importante. Puteţi să stingeţi lumina atunci când nu mai este nevoie de ea, să cumpăraţi becuri şi aparatură casnică cu consum minim de energie, să faceţi duş în loc de baie, să reparaţi tot ce mai poate fi folosit în casă, să reciclaţi tot ce nu mai aveţi nevoie. Un kilowatt de electricitate este egal cu o oră de funcţiune a unui calorifer electric, două ore de călcat rufe, sau 13,5 litri de apă fierbinte.

 

Gunoiul

60 % din gunoiul din lume constă în ambalaje. Nu există statistici globale pentru gunoiul care poate fi reciclat, dar un sondaj efectuat în Toronto a arătat că mai bine de 70 % din gunoiul aruncat de ei erau materiale reciclabile. Ca rezultat, pe străzi au fost amplasate cutii pentru materiale reciclabile cu mai multe compartimente: pentru ziare, cutii de conserve şi sticle.

Impactul gunoaielor asupra mediului nu se resimte doar în zonele urbane. Anual, gunoiul marin (năvoade rupte, frânghii, guta de la undiţe rupte, plasticul) ucide peste 20 de milioane de păsări şi animale marine. Un grup de biologi marini aflaţi în dreptul coastei de sud a oceanului Pacific la 3000 de mile depărtare de cel mai apropiat continent au scos la iveală într-o singură zi: 171 recipiente din sticlă şi 71 din plastic, 25 de pantofi, 6 tuburi fluorescente, un soldăţel de jucărie şi jumătate din caroseria unei maşini.

S-au efectuat sondaje la nivelul oraşelor şi s-au întocmit un fel de statistici care dau informaţii despre compoziţia în procente a gunoaielor:

 

În Franţa:

Hârtie, carton  ……33 %

Materiale care putrezesc ……23 %

Sticla ……10 %

Metale ……6 %

Plastic ……10 %

Textile ……3 %

Cenuşă ……10 %

Diverse ……5 %

 

In America:

Hârtie, carton ……40 %

Plastic ……8 %

Metale ……8,3 %

Textile ……11 %

Sticlă ……7 %

Deşeuri provenite din grădini……17,3 %

Resturi de mâncare ……7,4 %

 

În România:

Hârtie, carton ……40 %

Sticlă ……12 %

Plastic ……15 %

Diverse ……15 %

Textile ……3 %

Metale ……5 %

Moloz, cenuşă ……10 %.

 

Ambalajele

Ambalajele sunt folosite la acoperirea şi protejarea diferitelor produse, fie alimentare fie de uz casnic. Fiecare material are un anumit impact negativ asupra mediului şi de aceea nu s-a găsit încă ambalajul „ideal”. Iată câteva sugestii pentru ca fără mult efort, să opriţi impactul nimicitor pe care îl au aceste produse asupra mediului:

  • Cumpăraţi alimentele pe care le folosiţi mai des, în cantităţi mari, şi depozitaţi-le în recipiente de sticlă sau ceramică;
  • Evitaţi cumpărarea unor alimente împachetate în ambalaje făcute din două sau mai multe materiale, de exemplu cartoanele care au la mijloc un strat de plastic cu aluminiu. Produsele laminate sunt foarte dificil de reciclat. Evitaţi să folosiţi foliile subţiri de plastic pentru ambalarea alimentelor, pentru că sunt greu de spălat pentru a fi folosite din nou;
  • Cumpăraţi produse cum ar fi: mierea, iaurtul, laptele în borcane de sticlă nu în ambalaje de plastic;
  • Refolosiţi sticlele goale de bere, apă minerală şi cartoanele de ouă;
  • Cu ajutorul imaginaţiei puteţi transforma cutiile de cereale, cutiile de conserve, cele de suc, sticlele de plastic şi alte obiecte care până acum erau nefolositoare în suporturi pentru ziare şi flori, etc.;
  • Refolosiţi cutiile şi sticlele de suc, nu se ştie niciodată când veţi pune murături sau suc de roşii !

 

Sticla

Sticla nu este biodegradabilă dar poate fi topită şi transformată în produse noi, fără a-şi pierde calităţile. Tot ce trebuie să facem este să depozităm sticlele şi borcanele nefolositoare în spaţii special amenajate, de unde vor fi luate şi refolosite. Dacă veţi arunca sticlele la gunoi acestea vor ajunge în mod sigur pe un tăpşan la marginea oraşului, devenind un adevărat focar de infecţie.

 

Hârtia

Sunt multe moduri de a reduce consumul exagerat de hârtie;

  • Pentru început, puteţi folosi hârtiile pe care le aveţi prin casă şi nu le aruncaţi decât dacă sunt folosite în totalitate;
  • Pentru ştergerea geamurilor nu folosiţi ziare ci este de preferat folosirea cârpelor vechi;
  • Când cumpăraţi hârtie aveţi grijă să fie reciclabilă şi să nu fie înălbită cu clor;
  • La masă şi în general folosiţi şerveţelele textile şi nu pe cele de hârtie;
  • Păstraţi hârtia de cadouri, călcaţi-o şi refolosiţi-o;
  • Din felicitările vechi puteţi face colaje pentru copii sau le puteţi decupa şi lipi pe cadouri;
  • Duceţi teancurile de hârtie reciclabilă, ziarele, cartoanele etc., la locuri special amenajate pentru a fi reciclate.

 

Plasticul

  • Reduceţi numărul de alimente care sunt protejate în folii de plastic, dacă în zona Dumneavoastră nu există centre de reciclat ambalaje de plastic;
  • Spălaşi şi refolosiţi recipientele din plastic, pentru păstrarea alimentelor;
  • Returnaţi sticlele de plastic sau reciclaţi-le, dar sub nici o formă nu le incineraţi ! Produc un fum extrem de toxic !
  • Evitaţi folosirea pungilor din plastic. Mai bine folosiţi o sacoşă durabilă din fibră textilă.

 

Am trecut în revistă numai câteva modalităţi de reciclare, reparare, refolosire pentru produsele secundare ale activităţilor noastre zilnice, din gospodărie sau activităţi industriale.

Imaginaţia care caracterizează poporul român este recunoscută din totdeauna şi această imaginaţie poate fi folosită în scopul abordat în acest material, cu consecinţe din cele mai benefice mediului înconjurător şi implicit vieţii.

Să ne reamintim o serie de definiţii cu o mare încărcătură de adevăr, elaborate de cercetători români şi nu numai:

  • Starea de sănătate se poate defini ca o relaţie perfectă între organismul uman şi mediul înconjurător.
  • Starea de boală se poate defini ca o perturbare a relaţiei dintre organismul uman şi mediul înconjurător.
  • Omul face parte din mediu, omul trebuie să se integreze mediului înconjurător; omul trebuie să cunoască mediul înconjurător, să-i descifreze şi să-i înţeleagă legile proprii şi să se conformeze acestora.
  • Omul nu trebuie să schimbe mediul înconjurător ci trebuie să-l înţeleagă şi să se integreze acestuia, realizând relaţii reciproc avantajoase cu mediu înconjurător.
  • Omul este o parte din mediu, a apărut în mediu, permanent între om şi mediu se fac schimburi de materie, energie şi informaţie. O relaţie de integrare în mediu este benefică atât mediului cât şi omului, în timp ce o relaţie de supunere a mediului, de transformare nejudicioasă, de distrugere a mediului, va fi total dezavantajoasă speciei umane.Dumitru-Nastasa-150x150

prof. Dumitru Nastasă, farmacolog/toxicolog

„CUNOAȘTEREA NE FACE LIBERI ȘI SĂNĂTOȘI”!

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata.