Dumitru Nastasă despre prevenirea și combaterea consumului de alcool

Dumitru Nastasă despre prevenirea și combaterea consumului de alcool

„Consumul de alcool are consecinţe grave asupra moralei individuale şi duce la degenerarea rasei umane şi a societăţii”

CARREL

 

Prevenirea consumului de alcool (şi a consumului de droguri, în general) este un aspect extrem de important mai ales pentru tineri. Activităţile de prevenire trebuie să aibă un caracter permanent, în familie, în şcoală, în toate colectivităţile de copiii şi tineri, la care trebuie să participe părinţii, educatorii, profesorii, cadrele medicale, biserica, societatea civilă etc. Numai printr-o colaborare şi prin acţiuni concertate între factorii amintiţi mai sus, vom putea obţine rezultate notabile. Rezultatele nu vor apărea pe termen scurt şi în urma unor acţiuni sporadice, ele fiind o consecinţă a acţiunilor permanente în mediile de copii şi tineret.

Prevenirea consumului de alcool la tineri se poate face mai ales prin măsuri instructiv-educative cu caracter permanent:

* difuzare de cunoştinţe temeinice privind sănătatea, capacitatea de muncă, comportamentul social, implicaţiile demografice şi economice, prin folosirea de broşuri, pliante, literatură de specialitate, panouri de afişaj, conferinţe, lecţii etc.;

* lecţiile şi prelegerile privind alcoolismul şi efectele sale să fie introduse în planul de învăţământ începând cu clasele IV şi V;

* prin publicitate negativă alcoolului.

Încă din anul 1906, George Coşbuc spunea: „Pe copii, mai ales, să-i ferim de băutură. Tineretul să-l păzim ca să nu se deprindă cu răul obiceiu al şederii prin cârciume. Numai de aici putem începe lupta cu izbândă”.

Oare, factorii responsabili care ar trebui să prevină consumul de alcool la copii şi tineri sunt pregătiţi să intervină în stoparea fenomenului sau limitarea lui? Sunt părinţii, educatorii, profesorii, cadrele medicale, responsabilii societăţii civile, clerul etc. conştienţi că tinerii şi copiii îi folosesc drept modele de viaţă, modele de urmat, îi copie şi îi imită în tot comportamentul? Care este atitudinea faţă de alcool a părinţilor, educatorilor, profesorilor, a cadrelor medicale, a clerului? Pot fi aceştia, pentru copii şi tineri, modele de urmat, de imitat? Avem mult de luptat noi, factorii responsabili, cu noi înşine. Nu poţi să faci educaţie şi propagandă împotriva consumului de alcool fiind sub influenţa băuturilor alcoolice sau după prelegere să mergi la restaurant! Câţi din noi suntem exemple pentru generaţia tânără, în ceea ce priveşte consumul de băuturi alcoolice?

Desigur, aceste întrebări sunt retorice. Nimeni nu trebuie să răspundă la ele în public sau într-o colectivitate. Fiecare din noi trebuie să ne întrebăm şi să răspundem pentru noi. Fiecare dintre noi trebuie să recunoaştem, în sinea noastră, că nu suntem prea potriviţi cu rolul de „moralişti”, că nu suntem – de multe ori, exemple de urmat pentru copii şi tineri. Când noi nu vom mai fi „farisei”, când noi vom recunoaşte (în sinea noastră) că nu avem destule cunoştinţe în domeniu sau avem probleme în legătură cu atitudinea faţă de alcool, atunci vom putea să-i determinăm pe copii şi tineri să ne urmeze sfaturile. Abia atunci, rezultatele prevenirii consumului de alcool vor fi posibil de cuantificat. Copiii învaţă din familie, de la şcoală, din societate etc. Oare cum va învăţa un copil lucruri bune de la părinţi alcoolici, de la educatori şi profesori care „mai scapă frâiele”, de la oamenii maturi de diferite condiţii care consumă băuturi alcoolice în orice situaţie? Poţi învăţa să fii bun, înţelegător, darnic faţă de semenii tăi, într-o familie care are numai lipsuri materiale şi nu numai?

Nici legislaţia nu este respectată de distribuitorii de băuturi alcoolice care vând copiilor, de multe ori lângă şcoli, aşezăminte de cultură etc., băuturi alcoolice, până ce copii ajung la beţie, ebrietate şi comă! Cine trebuie să vegheze la respectarea legii? Poliţia se scuză – de multe ori, că „nu are efective pentru a controla situaţia”. Oare, nu are informaţii? Este aşa de greu să constaţi nişte evidenţe? Minori cu băutură în faţă, în cârciumă, se depistează permanent. Câte licenţe s-au retras negustorilor, vânzătorilor, barmanilor, cârciumarilor, patronilor de localuri etc., care nu respectă legea? Când un copil sau un tânăr ajunge în comă alcoolică la spital, s-au investigat vreodată în ce împrejurări acel copil sau tânăr a consumat băuturi alcoolice? Cine i-a dat băutură? Cu cine a consumat alcool? Cine l-a îndemnat să consume băuturi alcoolice? Ce sancţiuni au primit cei vinovaţi? Cineva trebuie să „rupă pisica” şi în situaţii de acest fel; toţi am avea de câştigat, tineri, sau mai puţin tineri. Este timpul să ne trezim la realitate, de la cel mai mic, până la cel mai mare!

În România (şi nu numai) se organizează festivaluri ale berii, ale vinului, cu scopul ascuns de a atrage tinerii, de a pregăti consumatorii de mâine, dependenţii de mâine, alcoolicii de mâine. Tinerii sunt atraşi de spectacolele şi programele artistice de la festivaluri, unde se distrează şi ascultă muzică fără să plătească bilet de intrare, unde li se oferă diferite sortimente de bere ieftină, ei încearcă, li se pare mai amară la un producător faţă de alt producător, acumulează alcool (berea conţine alcool!) şi, la anumite cantităţi consumate, în funcţie de fiecare individ în parte, nu mai sunt responsabili pe faptele lor: se rezolvă divergenţe violent, apar tâlhării, violuri etc. În afară de festivalurile amintite, mai consemnăm serbările câmpeneşti organizate cu diferite prilejuri, unde situaţia nu diferă prea mult faţă de cele arătate mai sus.

Şi factorii responsabili ai societăţii civile organizează – cu diferite prilejuri, concerte în aer liber, petreceri pentru tineri, unde, acestora li se distribuie mici şi bere (contra cost), alături de muzică gratuită. Tinerii cumpără fără dificultăţi, fiindcă nimeni nu le cere să facă dovada vârstei legale pentru a cumpăra băuturi alcoolice. Ce urmează, cum se comportă tinerii sub influenţa băuturilor alcoolice, este lesne de înţeles. Consecinţe am văzut toţi dintre noi.

Reclamele la băuturi alcoolice sunt controlate prin lege. Sunt oare respectate prevederile legale? Sigur nu! Unele reclame sunt stupide prin conţinut: „o bere plină de caracter”; unele reclame îndeamnă la consum: „ziua cea mai importantă din viaţa ta este ziua când ai băut cu tatăl tău o bere”. Sunt şi reclame disimulate: tot ce se transmite de la Federaţia Română de fotbal sau de la diferite cluburi sportive, au un fundal garnisit cu „Stalinskaia”, „Alexandrion” etc. Ce să înţeleagă tinerii? Sănătate înseamnă sport plus alcool? Multe manifestări sportive şi emisiuni de televiziune cu mare priză la public sunt sponsorizate de producători vestiţi de alcool, de importatori de alcool, de distribuitori, care folosesc prilejul pentru a se face cunoscuţi, de a-şi promova produsele specifice, care au făcut în decursul timpului, cel mai mare rău omenirii! La o emisiune „show” se foloseşte sintagma „mergi mai departe” prezentându-se şi sigla unei băuturi alcoolice ( „Johny Walker” – scotch whisky). Şi exemplele pot continua.

Foarte periculoase sunt reclamele la „soft-drink-uri”, băuturi cu aspect de „cocktail de fructe” cu conţinut scăzut de alcool, care se oferă tinerilor în discoteci şi sunt consumate ca băuturi răcoritoare, fără să sesizeze prezenţa alcoolului.

Legislaţia specifică în domeniu urmăreşte să asigure dezvoltarea fizică şi morală a elevilor şi studenţilor (a tinerilor) prin interzicerea comercializării sau expunerii spre vânzare a băuturilor alcoolice în incinta tuturor unităţilor de învăţământ (HG nr. 128/1994). Din nefericire, tinerii nu frecventează numai unităţile de învăţământ… Este interzisă publicitatea produselor alcoolice în incinta unităţilor de învăţământ şi a unităţilor sanitare şi la o distanţă mai mică de 200 m de acestea (Legea nr. 148/2000). Câte unităţi de desfacere a băuturilor alcoolice sunt lângă şcoli, spitale, dispensare, policlinici, farmacii, grădiniţe etc.? Cine le retrage licenţa? Cine permite înfiinţarea unităţilor de acest profil în zone cu risc? Al cui este interesul ca aceste unităţi să prolifereze şi să funcţioneze? Sunt întrebări fără răspuns, sau la care nu încearcă nimeni să răspundă, fiindcă nu interesează pe nimeni. Activităţile de prevenire vor avea rezultate în aceste condiţii? Sigur nu!

Se face simţită tot mai pregnant introducerea în „curricula şcolară pentru educaţie sanitară” a unor teme care să prevină consumul de alcool la tineri şi teme de cunoaştere a efectelor nefaste a alcoolismului.

Lupta împotriva consumului de alcool în rândul tinerilor a început în şcolile din România încă din anul 1897 când ministrul instrucţiei publice şi cultelor Spiru Haret înscrie în programele şcolare „învăţământul antialcoolic obligatoriu”. Oare, factorii de decizie din Ministerului Educaţiei şi Cercetării nu ar trebui să imagineze metode de luptă împotriva consumului de alcool în rândul tinerilor studioşi? Aşa cum pe pachetele de ţigări au apărut o serie de înscrisuri în scopul informării fumătorilor, nu ar putea să apară pe etichetele băuturilor alcoolice informaţii de genul: * „alcoolul produce diverse cancere: la gură, laringe, esofag, stomac, ficat, vezică urinară”; * „alcoolul este un drog”; „alcoolul îi face pe bărbaţi impotenţi şi pe femei sterile”; *” dacă beţi 200 ml votcă, nu vă puteţi urca la volan decât după 8-9 ore” etc. Dacă vom proceda astfel, sigur mulţi dintre consumatorii de alcool, tineri sau mai puţin tineri, începători sau cu experienţă în domeniu, se vor gândi de două ori (cel puţin) înainte de a goli paharul cu băutură. Dacă dintr-o colectivitate un individ a renunţat la alcool, este un progres, un câştig pentru societate, un câştig pentru sănătatea celui care a renunţat şi un impuls pentru cei care activează în prevenirea şi combaterea abuzului de alcool!

La reuniunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din anul 2001 la care au participat în afară de tineri şi miniştrii sănătăţii din toată Europa (şi de la noi), s-a convenit luarea unor măsuri care să limiteze problemele datorate abuzului de alcool, rezolvabile până în anul 2006, în funcţie de condiţiile concrete ale fiecărei ţări.

S-au propus, de comun acord, 10 obiective:

  1. Reducerea considerabilă a numărului de tineri care încep să consume alcool.
  2. Creşterea vârstei la care tinerii ar putea să consume alcool.
  3. Reducerea ocaziilor şi a frecvenţei consumului excesiv la tineri.
  4. Propunerea şi/sau descoperirea unor alternative pertinente pentru folosirea alcoolului şi drogurilor ilicite şi îmbunătăţirea formării teoretice şi practice a persoanelor care lucrează cu tinerii.
  5. Participarea mai frecventă a acestora la elaborarea unor politici de sănătate.
  6. Educarea permanentă a tinerilor pe această temă.
  7. Limitarea la minim a presiunii asupra acestei grupe de vârstă pentru consumul de alcool ca reclama şi distribuirea gratuită.
  8. Sprijinirea măsurilor de luptă în vederea vânzării ilegale de alcool.
  9. Garantarea şi/sau îmbunătăţirea accesului la serviciile de sănătate şi consultaţie.
  10. Reducerea problemelor cauzate de alcool, ca accidentele, agresiunile şi actele de violenţă provocate în cea mai mare parte de tineri.

OMS estimează că o creştere a preţului băuturilor alcoolice şi reglementarea publicităţii ar permite reducerea alcoolismului la tineri. Consumul de alcool a provocat (în ultimii ani) 55.000 de decese anual în rândul tinerilor.

Cauzele de deces sunt în majoritate;

  • intoxicaţia
  • sinuciderea
  • omuciderea
  • accidentele rutiere.

Alcoolismul juvenil s-a schimbat de la un alcoolism festiv, pentru petrecerea unui moment, la consumul alcoolului ca drog.

În Europa există cel mai mare consum mediu de alcool din lume, de 7,3 litri pentru fiecare persoană. Procentul deceselor cauzate de un consum prea mare de alcool variază între 13 şi 32%, în funcţie de ţară, în frunte fiind ţările din est.Dumitru Nastasa

„Cunoașterea ne face liberi și sănătoși !”

NASTASĂ   DUMITRU

farmacist primar de farmacie generală şi toxicologie sanitară

 

 

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata.