Cânepa, plantă defavorizată?

Cânepa, plantă defavorizată?

„O singură plantă de Cannabis sativa numită comun – cânepă, poate suplini majoritatea nevoilor de bază ale omenirii: mâncare, adăpost, îmbrăcăminte, combustibil – dar puțini oameni au permisiunea legală de a o cultiva în secolul XXI”, spune Susanna Wilkerson.

Îmi propun să vă aduc la cunoștință, în acest material, câteva date despre această „Cannabis – plantă minune a lumii”, cunoscută de peste 10.000 de ani, date ținute oarecum la „secret” de către cunoscători…

Planta Cannabis sativa, are trei subspecii

  1. Cannabis sativa – subspecia Sativa,
  2. Cannabis sativa – subspecia Indica,
  3. Cannabis sativa – subspecia

În materialul prezent, vom discuta despre Cannabis sativa – subspecia Sativa, cunoscută și sub numele de „Cânepa de cultură”

Se afirmă că planta denumită „cânepă” are peste 25.000 de utilizări și nu este nimic exagerat în această afirmație. De la alimente, vopsele, combustibili, până la îmbrăcăminte și materiale de construcții – cânepa este folosită peste tot.

În Mesopotamia, s-a descoperit o bucată de țesătură de cânepă, datând de peste 10.000 de ani ! Strămoșii plantelor de cânepă s-au dezvoltat pe solul continentului Asiatic, pe pantele line ale mulților Himalaya, sau Altai, mai la nord. În urmă cu peste 8000 de ani, s-a cultivat pe teritoriul actual al Chinei, fiind principala sursă de fibre textile din acea perioadă. Rămășițe de țesături de cânepă au fost descoperite și datate având circa 6000 de ani. Cea mai veche hârtie provine tot din China, în urmă cu peste 2000 de ani și este făcută din fibre de cânepă. În timpul dinastiei Chou, acum 3000 de ani, a existat o cultură fără limbaj scris, care ținea diferite evidențe legând noduri pe bucăți de sfoară de cânepă. Ei mai foloseau plase de pescuit și de vânătoare, confecționate din cânepă.

În China, semințele de cânepă, erau considerate a fi valoroase alimentar și se cultivau alături de orez, orz, mei și soia.

Cea mai veche farmacopee cunoscută, Pen-ts-Ching, cu aproximativ 2000 de ani î.Hr., pune în evidență caracterul halucinogen al inflorescențelor și fructelor plantelor de cânepă, acestea fiind recomandate ca și mediatori în comunicarea cu spiritele. Aceeași lucrare prezintă diferite rețete de preparare a cânepii, utilizate în tratamentul malariei, beri-beri, constipației, durerilor reumatice și anumitor tulburări specifice sexului feminin.

Progresul civilizațiilor, a dus la dezvoltarea de noi tehnologii, din fructele de cânepă a fost extras valorosul ulei, utilizat la gătit, iluminat, lubrifiant, în prepararea vopselelor și fabricarea săpunului.

Arienii au introdus cultura cânepii în India acum 4000 de ani. Cânepa juca un rol important și activ în cadrul ritualurilor. În cele patru Vede compilate între anii 144 – 1000 î.Hr., marijuana este prezentată ca fiind o plantă sacră, un cadou de la zei, așa cum în America, maiașii considerau cartofii, porumbul și tutunul cadou de la zei.

Sciții introduc cânepa în Europa, pe teritoriul actualei Germanii, acum circa 2800 de ani în urmă. În Europa, cânepa nu era utilizată în ritualuri sau în scop medicinal, ea devenind o plantă importantă datorită fibrelor sale deosebit de rezistente.

Din India, cânepa a cucerit Persia, Asiria și Arabia până în anul 500 î.Hr. Islamul a avut o influență mare asupra Africii, consumul de marijuana crescând considerabil în această perioadă.

Odată cu dezvoltarea rutelor comerciale, semințele de cânepă au fost introduse în toată lumea cunoscută, planta căpătând importanță deosebită, sfoara din fibre de cânepă fiind esențială caravanelor și corăbiilor din acea vreme.

Și faraonii Egiptului au folosit cânepa în construcția marilor piramide !

Cânepa a devenit atât de importantă în Anglia secolului al XVI-lea, încât regele Henry al VIII-lea a aprobat o lege în anul 1553 prin care îi amenda pe fermierii care nu cultivau cânepă. În America au existat perioade în care puteai plăti chiar impozite în natură, în cânepă. În anul 1850, în SUA existau mai mult de 8.000 de ferme de cânepă.

Suprafața mondială cultivată cu cânepă pentru fibră este de peste 500.000 ha, țări mari cultivatoare fiind Rusia, Iugoslavia și până în anul 1990 – România.

În anul 1991, în România existau 28 de unități de procesare, iar în anul 2007 au mai rămas în funcțiune 4 unități: Mangalia, Luduș, Nădlag și Carei.

Prin programul SAPARD s-a construit firma CANAH Internațional în localitatea Salonta județul Bihor, care procesează semințele de cânepă în scopul obținerii uleiului și a suplimentelor nutritive, a făinii proteice din șrotul obținut în urma presării, precum și obținerea semințelor decojite – folosite în scop alimentar. Firma CANAH Internațional este primul producător de ulei de cânepă din România, fabrica având o capacitate de prelucrare de 1000 tone semințe pe an, echivalent a 250.000 litri de ulei de cânepă anual.

Soiurile de Cannabis sativa acceptate pentru cultură, au un conținut de THC (tetrahidrocanabinol) mai mic sau egal cu 0,2%, conținutul mediu fiind de 0,03% – în comparație cu conținutul de THC al subspeciei Indica – 1-2%.

Fibrele de cânepă sunt mai lungi decât cele de in, foarte durabile și rezistente, fiind utilizate la confecționarea unei game largi de produse textile, de la cele mai grosiere până la cele mai fine. Fiind rezistente la putrezire, chiar și când stau în apă, din aceste fibre se confecționează ața pentru cizmărie, năvoade, foi de cort, odgoane, furtunuri pentru incendii, fitile pentru explozibili etc. Din cânepa pură sau în amestec cu bumbac și lână se fac țesături mixte fine și rezistente. Fibrele scurte (câlții) se folosesc la confecționarea saltelelor precum și ca material izolator. Produsele secundare ca: uleiuri, turte, puzderiile, sunt utilizate ca materie primă pentru confecționarea de plăci aglomerate, combustibil, cenușa constituind un bun îngrășământ bogat în P, K, Ca. Din vârfurile inflorescențelor plantelor femeiești și din semințe se prepară medicamente cu acțiune sedativă, diuretică, vomitivă, vermifugă etc.

Semințele de Cânepă (Cannabis sativa) ar putea rezolva magistral nevoile de hrană și energetice ale lumii ! La fiecare 3,6 secunde, câte un om moare de foame. Semințele de cânepă sunt cele mai hrănitoare și o eventuală soluție economică pentru a pune capăt foametei la nivel mondial. Cu o concentrație de 80% de „grăsimi bune”, de care corpul omului are nevoie pentru menținerea unei sănătăți acceptabile, precum și proteinele și aminoacizii conținuți, cânepa reprezintă un echilibru perfect necesar alimentației umane.

Semințele de cânepă sunt de neîntrecut ca aliment foarte nutritiv, conținând antioxidanți, proteine, caroten, fitosteroli, o serie de minerale: Ca, Mg, S, K, Fe, Zn și P. Semințele conțin proteine, și toți cei 20 de aminoacizi și cei 9 aminoacizi esențiali, vitamina A, B1, B2, B3, B6, C, D și E.

Semințele de cânepă conțin 30-35% ulei din greutatea lor, ce are cel mai bogat conținut de acizi grași esențiali, conferind un nivel ridicat și complex de Omega 3 și Omega 6, alături de alți constituenți esențiali cu proprietăți benefice asupra întregului organism. Nici o altă resursă alimentară nu oferă balanța ideală de acizi grași Omega 6 și Omega 3 precum uleiul de cânepă, în raport ideal, recomandat de medici și nutriționiști, de 3:1.

Beneficiile unei alimentații sănătoase, bazată pe acizi grași Omega 6 și Omega 3, în raportul optim prezent în uleiurile și supolimentele pe bază de ulei de cânepă, sunt medical demonstrate prin:

  • Reducerea colesterolului și a tensiunii arteriale;
  • Dezvoltarea celulelor nervoase, în special la copii;
  • Tratament adjuvant în psoriazis, accee și alte boli cutanate;
  • Întărirea sistemului imunitar;
  • Tratarea stărilor depresive.

Rezultatele cercetărilor clinice din ultimii ani indică faptul că acizii grași se recomandă pentru prevenirea și tratarea mai multor afecțiuni medicale, printre care: astmul bronșic, cancerul, depresia, diabetul, diverse eczeme, hipertensiunea arterială, osteoporoza, reumatismul, obezitatea, contribuind la scăderea colesterolului nociv și la creșterea nivelului de colesterol benefic. Acizii grași esențiali Omega 3 și Omega 6 nu pot fi sintetizați de organism, de aceea trebuie luați din alimentație: cânepă, varză, spanac, conopidă, floarea soarelui, dovleac, rapiță, nuci, soia, cod, ton, somon, brocoli, semințe de in etc.

Semințele de cânepă conțin între 30-40% proteine, care conțin toți aminoacizii esențiali și au de două ori mai multe proteine decât majoritatea produselor din carne. Proteinele din semințe sunt de înaltă calitate, ușor digerabile, libere de gluten. Din procentul mediu de proteine (34%), 65% reprezintă edestina, o proteină de tipul globulinei cu abilitatea unică de a stimula producerea de anticorpi. O altă proteină este albumina, proteina cu ponderea cea mai mare din plasma sanguină, care menține presiunea coloid-osmotică intravascular și în spațiul extravascular. Semințele de cânepă mai conțin:

  • Arginină (123 mg/g proteină),
  • Histidină (27 mg/g proteină),
  • Metionină (23 mg/g proteină),
  • Cisteină (16 mg/g proteină).
  • 46,5% grăsimi, cu conținut ridicat de fitosteroli naturali, care reduc nivelul colesterolului,
  • 11-12% carbohidrați, din care 6% fibră.
  • Vitamine,
  • Minerale etc.

Prezența semințelor de cânepă în dieta zilnică dăruiește corpului uman multe din ceea ce îi este lui necesar, fără calorii inutile și nutrienți care nu sunt esențiali. Uleiul de cânepă se poate folosi la salate și la preparatele fără foc. Nu este recomandat la gătit și prăjit deoarece oxidează.

Tulpina de cânepă are cele mai lungi și mai puternice fibre dintre toate plantele, putând fi transformate în orice material de construcție pentru acoperișuri, izolatori, tuburi, țevi, cărămizi etc.

Cânepa este ecologică deoarece nu necesită pesticide și erbicide, solul unde este cultivată se transformă în humus, înlătură metalele grele din sol și absoarbe cantități foarte mari de dioxid de carbon din atmosferă. Cânepa crește extrem de repede având o producție la hectar mai mare decât orice plantă. Cânepa produce cu 250% mai multe fibre decât bumbacul, la un consum mai mic de apă cu 600% și mai multe fibre decât inul, pe aceeași suprafață de teren.

Un hectar (10.000 mp) de cânepă poate produce la fel de multă hârtie ca și 1,62 – 4 hectare de pădure cu un ciclu de producție de 20 de ani, în schimb tulpinii de cânepă îi trebuie doar 4 luni ca să ajungă la maturitate. Hârtia din cânepă poate fi reciclată de mai multe ori.

Primul motor diesel a fost proiectat să meargă cu uleiuri vegetale deci și ulei de cânepă. În 1930, Henry Ford a produs un automobil care era compus 70% din material plastic realizat din cânepă. Picturile marilor artiști au fost realizate pe pânză de cânepă, folosindu-se acuarele extrase tot din aceeași cânepă.

Peste 50% din pesticidele folosite în lume sunt utilizate în cultivarea bumbacului. Cânepa este un material de 8 ori mai puternică decât bumbacul. Cânepa poate crește într-o 100 de zile, fără folosirea erbicidelor și pesticidelor, ajutând astfel la protejarea mediului înconjurător. Din cânepă s-ar putea fabrica hârtie de ziare sau de cărți, mult mai rezistentă decât cea produsă din lemnul copacilor, ajutând astfel la salvarea pădurilor ce produc oxigenul necesar vieții.

Cânepa este o plantă minune, putând aduce multe beneficii omenirii:

  • Toate materialele plastice ar trebui realizate din ulei de semințe de cânepă, acestea fiind biodegradabile, descompunându-se și protejând mediul înconjurător. Materialele plastice din petrol, ruinează natura.
  • Din cânepă se pot face medicamente.
  • Cânepa poate ajuta la combaterea foametei în lume.
  • Din cânepă se pot face haine durabile.

Cine a defavorizat și defavorizează cânepa ?

În anul 1937, marea corporație petrochimică DuPont și-a patentat procesul fabricării plasticului din petrol și cărbune, recomandând acționarilor să investească în noua sa divizie petrochimică. Produse sintetice ca materialele plastice, celofanul, celuloza, metanolul nylonul etc., puteau fi realizate din petrol. Industria naturală a cânepii ar fi ruinat afacerile DuPont cu peste 80% ! Andrew Mellon (1855-1937) era un investitor important al companiei DuPont, care a devenit Ministrul Finanțelor pe timpul președinției lui Hoover. Mellon l-a numit pe nepotul său Harry J. Anslinger la conducerea Biroului Federal de Narcotice și Droguri Periculoase, cu intenția clară de a declara cânepa ilegală, întrucât amenința afacerile de miliarde de dolari. Acești oameni au introdus un cuvânt mexican obscur „marijuana” pe care l-au „împins” în conștiința maselor. La sfârșitul anilor 1920 și în anii 1930, în ziarele americane a început o campanie care scotea în evidență lucrurile groaznice privind marijuana, făcând-o responsabilă pentru toate: de la accidentele de mașină până la pierderea moralității. S-au turnat și filme, cu tema marihuanei, deci a cânepii !

În concluzie, motivul pentru care cultivarea cânepii este considerată a fi ilegală și dăunătoare, este faptul că… MILIARDARII PLANETEI DORESC SĂ RĂMÂNĂ ÎN CONTINUARE MILIARDARI, în detrimentul beneficiilor evidente care s-ar putea obține din cânepă.

 Dumitru-Nastasa-150x150

„Cunoașterea ne face liberi și sănătoși”

prof. Dumitru Nastasă, toxicolog/farmacolog

2 comentarii la "Cânepa, plantă defavorizată?"

  1. Maria Cucuruz   16 februarie 2016 la 12:47

    Cand eram mici mama ne facea turte cu julfe din seminte de canepa si nu stiam de maryhoana dar si acum mai mananc si nu am decat beneficii de la canepa asa ca mancati-o cu toata increderea

    Răspunde
    • Autor   23 februarie 2016 la 10:13

      Mă aliniez completării Dumneavoastră !

      Răspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata.