Beți cafea? Atunci ar fi bine să citiți ce spune profesorul Dumitru Nastasă!

Beți cafea? Atunci ar fi bine să citiți ce spune profesorul Dumitru Nastasă!

Mi-am propus ca într-un serial de articole, pe parcursul mai multor săptămâni, să abordez o serie de droguri, cunoscute sau mai puţin cunoscute, având ca scop prezentarea efectelor nocive asupra organismului tânăr sau mai puţin tânăr al consumatorului cronic (toxicoman). Voi începe cu drogul cel mai comun: cofeina.

Cafeina sau cofeina alături de teofilină şi teobromină sunt compuşi chimici din clasa „alcaloizilor” şi se găsesc într-o serie de arbuşti şi plante ca:

  • Cofeea arabica – originară din Abisinia, ale cărei fructe conţin 1,5 – 2% cafeină;
  • Cofeea robusta – originară din Coasta de Fildeş şi Columbia;
  • Thea sinenzis – frunzele de ceai chinezesc, conţin între 2-3 % cafeină;
  • Theobroma cacao – frunzele au un conţinut inferior de cafeină;
  • Ilex paraguensys – din frunzele plantei se prepară ceaiul „Mate”, băutură naţională în ţările Americii Latine, conţine 1-1,5% cafeină;
  • Cola mitida – „nucile de cola” din care se prepară un extract ce conţine peste 2-3% cafeină;
  • Paullinia sorbilis – plantă din bazinul Amazonului din care se pregătesc extracte şi infuzii bogate în cafeină.

Menţionăm că ceaiul obţinut din frunzele de Thea sinenzis, conţine cafeină şi teofilină; pulberea de cacao obţinută din plante Theobroma cacao, conţine cafeină şi teobromină. În funcţie de gradul de fermentare al frunzelor, se comercializează două tipuri de ceai: ceai verde cu 2 % cafeină şi ceai negru cu 5 % cafeină.

Cele mai multe plante care conţin cafeină au fost descoperite şi folosite încă din „Epoca de piatră”, adică aproximativ acum 600.000 – 700.000 de ani în urmă. Acei oameni mestecau seminţele, scoarţa şi frunzele mai multor plante şi asociau – probabil – consumul de plante ce conţin cafeină cu modificările de comportament şi stare: înlătură oboseala, stimulează vigilenţa şi îmbunătăţeşte starea de spirit. Mult mai târziu s-a descoperit că prin introducerea în apă fierbinte se obţin rezultate sporite.

Ceaiul a fost folosit drept băutură fierbinte şi utilizat ca medicament. Documentele arată că ceaiul se folosea în China încă de acum 4700 de ani şi a pătruns în Japonia alături de alte aspecte de ordin cultural, în jurul anului 600 d.Hr., însă au trebuit să treacă 700 de ani pentru a intra definitiv în viaţa de zi cu zi a japonezilor.

Alcaloizii din ceai şi din cafea prezintă proprietăţi stimulante psihomotorii, stimulante miocardice, diuretice şi bronhodilatatoare de intensităţi variabile.

Renumele cafeinei se datorează îndeosebi cafelei, ceaiului şi altor băuturi larg folosite care o conţin. Din punct de vedere tehnic, drogul este o substanţă folosită să prevină ori să vindece o afecţiune sau să creeze o anumită stare fizică şi/sau mentală a consumatorului. Oamenii folosesc cofeina în toate aceste scopuri, iar aceasta poate răspunde la toate aceste solicitări, până la un punct.cafea

Cofeina este cel mai popular drog din lume. Cofeina poate fi folosită în scopuri medicale dar oamenii o folosesc fără prescripţie şi recomandare medicală pentru efectele sale asupra stării comportamentului. Drogurile folosite în acest scop se cunosc sub numele de „droguri psihoactive”. Heroina, cocaina, marijuana, nicotina, alcoolul şi cofeina sunt droguri psihoactive.

Cofeina sau cafeina este un drog consumat în mod frecvent, găsindu-se în diferite băuturi ca: ceaiul negru, cafeaua, băuturile acidulate care conţin cola şi ciocolata. Cafeina este adăugată în compoziţia altor băuturi şi este un principiu activ prezent în unele medicamente de largă utilizare, cum ar fi cele pentru dureri de cap, răceală, alergii, antialgice şi medicamentele pentru menţinerea stării de veghe. Aproximativ 80% din populaţia adultă consumă cafeină şi circa 20% din aceştia consumă peste 350 mg/zi, cantitate suficientă pentru a produce dependenţă fizică.

Metoda de preparare a ceaiului sau a cafelei determină conţinutul de cafeină al băuturii. O ceaşcă de „cafea instant” conţine 65 mg cafeină în timp ce „cafeaua filtru” conţine circa 110 mg/ceaşcă. Ceaiul negru şi majoritatea băuturilor răcoritoare cu cafeină conţin 30-65 mg/porţie. Băuturile din ciocolată fierbinte conţin circa 5 mg/ceaşcă, în timp ce batoanele de ciocolată pot conţine între 10-40 mg/60 g produs.

În medie, este unanim acceptat că o ceaşcă de cafea conţine 100-150 mg cafeină, ceaiul poate conţine mai puţină sau tot atâta cafeină cât cafeaua, iar băuturile răcoritoare conţin 30-65 mg cafeină. Copiii, ca urmare a greutăţii lor corporale reduse, pot consuma cantităţi apreciabile de cafeină, ajungând până la doza necesară obţinerii efectelor stimulante care este în jur de 200 mg.

Efectele fiziologice ale cafeinei pot fi observate la adulţi la doze 100-200 mg., nivel realizat cu uşurinţă prin consumarea a 1-3 ceşti de cafea. Raportat la greutatea corporală, copii cu vârste între 1 şi 5 ani sunt cei mai mari consumatori de cafeină; un copil care bea o butelie de băutură răcoritoare cu cafeină ingerează echivalentul a 4 ceşti de cafea pentru un adult.

Cafeina se absoarbe cu uşurinţă în organism, nivelul sanguin atingând valoarea maximă la 30 minute după ingestie. Viteza eliminării cafeinei din sânge variază de la câteva ore la adult la câteva zile la nou născut. Viteza eliminării este redusă în timpzul sarcinii şi la persoanele care folosesc anticoncepţionale orale.

Fumatul, pare să crească rata de eliminare a cafeinei din corp. Din acest motiv, ingestia de cafeină ar trebui să fie mult redusă sau eliminată complet de persoanele care încearcă să se lase de fumat, pentru a împiedica creşterea nivelului cafeinei în sânge, şi posibila creştere a dorinţei de nicotină.

Reluăm mai jos, câteva efecte produse de cafeină în organism:

  • cafeina creşte nivelul zahărului din sânge (acest efect, crează senzaţia unei creşteri a disponibilului de energie a individului);
  • creşte nivelul grăsimilor circulante sanguine;
  • creşte tensiunea arterială;
  • stimulează Sistemul Nervos Central (efect ce face ca nevoia de odihnă a organismului să nu fie resimţită);
  • cafeina generează bătăi cardiace neregulate;
  • cafeina favorizează şi accentuează pierderea urinară de calciu şi magneziu (efect ce poate avea un impact negativ pe termen lung asupra sănătăţii noastre osoase);
  • cafeina creşte secreţia acidă a stomacului, agravând ulcerul gastric;
  • tremor, iritabilitate, nervozitate;
  • anxietate şi depresie;
  • cafeina accentuează simptomele sindromului premenstrual.cafea0

Efectele cafeinei asupra fătului:

Cafeina traversează placenta şi este metabolizată de făt foarte încet, în câteva zile. Metabolizarea lentă a cafeinei de către organismul fătului riscă expunerea acestuia la unele cantităţi semnificative de drog, dacă mama consumă cafea şi băuturi răcoritoare ce conţin acest alcaloid.

În studiile pe animale, doze mari de cafeină provoacă malformaţii congenitale osoase, întârzierea creşterii fetale, greutate redusă la naştere şi creşterea numărului de pui născuţi morţi, în timp ce dozele mai mici (echivalentul a două ceşti de cafea pe zi) pot provoca încetinirea creşterii osoase. La cobaii expuşi unor doze modeste de cofeină s-a observat apariţia unor modificări neurocomportamentale, care au persistat şi în timpul vieţii de adult. Cafeina consumată de masculi înainte de împerechere poate să producă întârzieri semnificative ale creşterii fetale.

Unele studii arată că ingestia unor cantităţi mari de cafeină de către femeile însărcinate se asociază cu o incidenţă mai mare dcât normală de prematuritate, greutate scăzută la naştere şi circumferinţă craniană redusă.

În SUA, „Food Drug Administration” sfătuieşte femeile însărcinate să evite consumul de cafeină sub orice formă, în timpul sarcinii.

Contribuie cafeaua la îmbolnăvire?

Consumul de cafea creşte riscul apariţiei anumitor boli, printre care amintim bolile cardiovasculare şi cancerul.

Administrarea unei doze de 1-3 ceşti de cafea pe zi, determină o creştere a tensiunii arteriale la persoanele sensibile la drog, în timp ce la consumatorii cronici efectul este mai modest. Medicii recomandă reducerea sau oprirea consumului de cafea în caz de palpitaţii sau bătăi neregulate ale cordului, întrucât cafeina poate declanşa aritmii cardiace.

Consumul cronic de cafea este asociat unor niveluri crescute de colesterol şi trigliceride în sânge, crescând cu 50% la bărbaţi şi cu 20% la femei riscul de boală cardiacă.

Studiile pe animale de laborator relevă faptul că, singură – cafeina, nu produce cancer, dar, la consumatorii de cafea creşte frecvenţa cu care alţi factori carcinogeni induc tumori. Sunt studii care evidenţiază o legătură între consumul de cafea şi cancerul mamar, cancerul de colon şi de vezică urinară, cancerul renal, ovarian şi de intestin gros. Consumul de ceai negru este asociat cu creşterea riscului de cancer de rect şi de colon.

La nivel gastrointestinal, cafeina şi compuşii înrudiţi reduc semnificativ absorbţia fierului (cu 40-60%). Cafeina are efect negativ asupra eliminării de calciu şi magneziu prin urină.

În materialul de săptămâna viitoare, voi aborda intoxicaţia acută şi cronică cu cafeină, urmările pe termen scurt şi lung asupra organismului consumatorului.

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata.